sâmbătă, 6 decembrie 2014

Blogul personal este gata si va asteapta aici http://www.paulrazvan.com/ !

Intr-un final am unit blog-urile intr-unul singur. PaulRazvan.com

Va astept acolo cu noi postari, atat despre bike cat si despre mine.... 


Paul Razvan.com

marți, 29 aprilie 2014

Am reusit sa imi duc “crucea” pe Golgota ! ( Maratonul Făgetului 2014 )

Am reusit sa imi duc "crucea" pe Golgota...
Va explic in randurile de mai jos ce reprezinta "crucea" si unde este Golgota. Asadar, sa incepem...


In data de 27 aprilie 2014, am participat la cea de-a 3-a editie a Maratonului Făget. Maratonul s-a desfasurat in padurea Făget din Cluj si a avut 2 trasee: unul de 30 km ( semi-maraton ) si celalalt de 70 km, eu fiind inscris la semi-maraton. De data aceasta, am participat alaturi de 3 prieteni. 2 dintre ei ( Ovidiu,Sergiu ), au participat la semi-maraton, iar al 3-lea (Mitza) la maraton.

Am fost incantat sa particip pe noua bicicleta Specialized Carve Pro 29er ( detalii despre ea in sectiunea " Bike'u " ).  Asadar, este primul concurs in care ma prezint cu ea.

Cu o zi inainte, mi-am spalat bicicleta frumos, ca sa straluceasca, apoi mi-am reglat putin scaunul si mi-am detensionat arcurile din pedalele semi-automate (da, cititi bine, pedale semi-automate, am trecut pe ele cu toate ca am zis ca nu o sa pun piciorul niciodata pe asa ceva), apoi mi-am pregatit echipamentul  si am mancat o pizza gustoasa, facuta acasa, cu igrediente alese de mine !

Duminica, 27 aprilie m-am trezit dimineata la 7, am mai mancat o felie de pizza ( nu mai mult pentru a nu-mi afecta alimentatia din timpul cursei ) mi-am pregatit isotonicul, mi-am  pregatit rucsacul si, la 7:35 am coborat in fata blocului unde ma astepta Ovidiu cu masina. Am urcat bicicleta in masina, si am pornit spre Cluj.

In jurul orei 9 am ajuns in Polus in Cluj, am intrat pana la Careffour sa ne luam 2 batoane energizante si apoi am ridicat pachetele de inscriere. Intre timp ne-am intalnit si cu Sergiu. Am mai dat inca o tura prin Polus, ca sa isi cumpere Sergiu o casca si Ovidiu un bidon, si apoi ne-am aliniat toti la start. Toate incercarile de a ne intalni cu Mitza au esuat, asadar nu stiam nimic de el... Pe urma, am aflat ca a participat la 70 km.

Vremea a fost foarte frumoasa, a fost un soare stralucitor cu toate ca zilele dinainte au fost innorate.

La ora 11:00 s-a dat startul la maraton, adica pentru cei inscrisi la 70 km si  la ora 11:20 s-a dat startul pentru cei inscrisi la 30 km.

Am iesit din parcare din Polus escortati de politie, pana la intrare in padure. Apoi, a urmat o mare, mare inghesuiala. Toti cei 800 concurenti eram la intrare in padure. Incercam sa imi gasesc un loc printre concurenti, dar inghesuiala a fost mare.

Practic nu puteam misca nimic. Nu puteam sa intrec pe nimeni, eram prins in inghesuiala. Tot vroiam sa o iau pe margine si sa incerc sa depasesc concurenti, dar in zadar. Ieseam de pe poteca, intram pe frunze si crengi, unde pe langa faptul ca riscam sa fac pana, pierdeam si din aderenta, pe solul acoperit cu frunze. Am tinut tot asa, pana am ajuns intr-o poiana.

Am traversat poiana, si am reintrat in padure. Deja incepea sa se rarefieze inghesuiala, si incepea o coborare usoara si lunga.  Asa ca, mi-am zis ca trebuie sa accelerez pe portiunea asta, si sa castig ceva timp. Zis si facut, schimb lantul pe cel mai mare pinion din fata, pe cel mai mic in spate si incep sa accelerez. Nici nu incep bine sa pedalez, ca, un concurent din fata mea, pune frana si incetineste. Cand am vazut asta,  am dat sa schimb din nou lantul pe pinionul mic din fata. In momentul acela, mi-a cazut lantul de tot, si am inceput sa pedalez in gol.  Hopa - hopa... ce sa fac ?! Hai ca ma cobor jos si il pun... ba nu... stai, trebe sa decuplez pedalele prima data ... cam greu cu decuplatul.... dar, stai... nu le mai decuplez hai ca incerc sa il repun din schimbator.... dau sa schimbe.... hopa-hopa...  viteza 0 km/h.... ma rastorn... nuuu.... trebe sa declupez pedalele.... decupleaza... nimic... trage... nimic.... m-am rasturnat...

Ma ridic, pun lantul pe pinioane, invart un pic din pedalele ca sa se regleze... dau sa pornesc. Concurentii treceau ca vantul pe langa mine. Ca sa reintru pe traseu, cu siguranta incurcam  cativa concurenti, pana sa accelerez. Dau sa reintru... "stai, nu porni inca, ca ne incurci pe toti " Zice un concurent. Mai astept 4-5 secunde, si prind un pic de loc liber. Reintru in traseu. Intre timp m-a intrecut Ovidiu.  Accelerez, cresc viteza, ca sa recuperez timpul si pozitiile pierdute. Freaca ceva la roata. Văleu, asta-i discu de frana de pe fata... ce naiba ma fac ?! Dar, oare ce-i cu el ?!  E grav ?! .... nu am imbusuri la mine... daca ii de umblat la el... e sa trebuiasca sa cer la cineva imbusuri.

Ies din padure, ajung pe o portiune mica de asfalt. Cu drum lat si mare. Aici aveam unde sa "trag pe dreapta". Am oprit putin  am ridicat roata de pe fata, si am invartit-o sa vad ce freaca. Nu se aude nici un zgomot. Respir usurat... nu e frana de vina. Ma urc inapoi pe bicicleta, si pornesc iarasi pe traseu. Zgomotul se aude in continuare. Ce dracu ma... imposibil... dar ce freaca ?!

Incep sa ignor zgomotul si sprintez pe asfalt. Aici e ocazie foarte buna sa mananc si primul baton energizant. Imediat, il prind pe Ovidiu din urma.

Pedalam amandoi pana ajungem la o portiune cu pietris. Acolo aderenta cu solul a fost foarte mica. Practic pierdeam energia repede si degeaba. M-a prins si un cârcel la piciorul stang, asa ca, opresc pret de 30 secunde. Intre timp Ovidiu innainteaza, si "dispare" in padure. Eu beau putina apa si isotonic, si cand dau sa pornesc... il zaresc pe Sergiu in spatele meu. Schimbam rapid 2 vorbe, ii spun ca mi-a cazut lantul si ca Ovidiu e undeva la 30 sec - 1 min maxim de noi, si pornesc rapid sa recuperez iarasi timpul pierdut.

Intru si eu in padure, si apar trecerile prin apa, cateva santuri si baltoace cu noroi... unde erau adunati in gramezi concurentii.  In stanga o ditai' râpa iar in dreapta un ditai' dealu, deci nu puteai ocoli trecerea peste sant, apa sau, ce era. Trebuia sa stai la coada, si sa astepti ca fiecare concurent sa isi treaca bicicleta.

Pedalez iarasi prin padure, si, pe o urcare destul de abrupta, il zaresc din nou pe Ovidiu. Il ajung din urma, din nou, si pedalam impreuna cateva sute de metri pana la primul punct de alimentare. Acolo ne aprovizionam amandoi. Eu am mai stat cam 15 secunde ca sa imi umplu si al 2-lea bidon, cu isotonic. In cele 15 secunde... Ovidiu a pornit... si dus a fost. Nu l-am mai vazut decat la finish.

Am pedalat iarasi, am iesit de pe platoul unde a fost punctul de alimentare, am intrat in padure... si am ramas pozitionat intre 3-4 concurenti. Ne tot intreceam unul pe altul. Eu ii intreceam pe urcari, ei ma intreceau pe coborari, si apoi ma blocau la trecerile prin santuri sau paraie. La un moment dat, a inceput sa ma enerveze lucrul asta. La fiecare parau, sau sant pe care il intalneau, puneau frana, isi luau bicicleta in spate si treceau cu picioarele. Am decis sa accelerez un pic, si sa ies din grup. Fortez un pic nota... depasesc grupul,  pana ma trezesc singur in padure. In fata mea, nimic, in spatele meu nimic. A fost cel mai frumos moment. Nu ma incurca nimeni, si puteam sa pedalez dupa puterile mele.

Dupa aproximativ un kilometru, ajung din urma un alt grup. Imediat, la o mica curba la dreapta, urmata de o scurta urcare un concurent intra in fata mea si ma incurca. Decuplez pedalele, pun repede piciorul jos... si... "fortatul de nota" isi spune cuvantul. Ma prinde un mic cârcel  la picior. Stau 20 secunde, indind piciorul si imi trece repede. Ma repun in miscare.

Ajung la al 2-lea punct de alimentare si nu ma opresc. Bidoanele imi erau aproape pline amandoua. Trec de al 2-lea punct de alimentare,  intru din nou in padure si tin viteza constanta, nu fortez nimic, pentru ca deja eram obosit si picioarele nu mergeau cum trebuie. Cat timp stateam in sa si pedalam, nu era nici o problema, cand coboram din şa si puneam piciorul jos ( cand ieseam din ciclul de pedalare ) ma prindea carcelul.

Apoi, pe capatul unei coborari a urmat o curba de 90 de grade urmata de o urcare. Vin cu viteza, intru in curba si un concurent sare inaintea mea. Virez brusc, ies in decor si cobor de pe bicicleta. In momentul acela picioarele nu mai pedaleaza, ci trebe sa tina o greutate de 70 kilograme in pozitie verticala. Prea mult pentru ele... ma prind carceii la ambele picioare. Apoi, stau in pozitia ghemuit pret de 2-3 minute. Destul cat sa ma depaseasca vreo 20-30 de concurenti.

Dupa 2-3 minute, ma repun in miscare, constient fiind de ceea ce va urma.... Golgota....

Ajung pe o portiune de asfalt, si privesc la ceea ce ma asteapta.  Sute de concurenti se chinuiau sa urce pe cea mai grea urcare din tot maratonul. Dealul se numeste Golgota, si se afla la aproximativ 2 kilometrii departare de linia de finish. Dealul se afla undeva deasupra Mall-ului Polus si este abrupt,  cu crapaturi mari in pamant, cu bolovani mari, imposibil de urcat pe el, mai ales dupa atatia kilometrii parcursi.

Ajung si eu la baza dealului, cobor de pe bicicleta, si incep sa urc si eu, impreuna cu ceilalti concurenti. Si căram toti bicicletele in spate... care de care.... si ne mai opream... si mai intindeam piciorul  de la un carcel, si mai faceam  o pauza... si tot asa... ne căram care de care, bicicletele in spate... ne căram "crucea" in spate, pe dealul Golgota.... :)  Ideea cu crucea i-a venit unui concurent, si e foarte funny.

Intr-un final,  am reusit sa urc pana in varf. Apoi mi-am dat drumul pe coborare spre Polus.

Am ajuns cu "bine" la finish... cateva zgarieturi mici pe maini si picioare. Am scos un timp de 3 ore 4 min si 27 de secunde. Deci, o constanta de 10 km/h. Am ajuns pe pozitia  110 din 159 la grupa mea de varsta 18-29 de ani si pe locul 429 din 621 la general. Date ce sunt irelevante pentru mine, pentru ca am concurat de placere, nu sa apar bine intr-o lista.

Ca si incheiere... a fost o avenTura frumoasa, o vreme la fel de frumoasa, un concurs superb si o zi excelenta.

Multe multumiri organizatorilor, voluntarilor, pentru ca nu e o munca tocmai usoara, cand sunt  800 concurenti. Si nu in ultimul rand, bucatarilor  pentru cele 800 kilograme de gulas pe care l-au facut. :)



sâmbătă, 7 decembrie 2013

Dreams come true !

Visele pot deveni realitate ! Tot ce trebuie sa faci este sa iti doresti cu adevarat un lucru !

Astazi, 6.12.2013, totul se schimba !

S-a terminat cu problemele legate de bicicleta. S-a terminat cu  franele care nu mergeau niciodata, s-a terminat cu pedalele care aveau mereu acelasi joc, s-a terminat cu schimbatoarele care nu mergeau niciodata, cu suspensiile rigide si ruginite care nu lucrau deloc, cu sabotii de la frana care vesnic pe perioada iernii se "topeau", s-a terminat cu manetele de frana care ma lasau cu ochii in soare in primul tur al concursului ( vezi concursul ). S-a terminat cu pinioanele uzate care imi "scapau" la fiecare apasare de pedala. S-a temrinat cu suspensia de pe spate care imi scartaia tot timpul si cu care imi era rusine sa ma duc pe strada. S-a terminat cu cadrul mic si greu, care cantarea o tona si care ma facea sa stau ghemuit pe bicicleta.

De fapt, s-a terminat TOT.  Bicicleta DHS, pentru mine ramane istorie...ramane un capitol horror incheiat !


Astazi, am achizitionat noua bicicleta: Specialized Carve Pro 29er.
Visul meu, de aproximativ 4-5 ani, de a avea o bicicleta buna si performanta tocmai a devenit realitate !
Noua bicicleta are marimea perfecta pentru mine: marimea L (19 inch) a cadrului, scaunul este adaptat dupa picioarele mele, si la fel este adaptat si ghidonul.

Asadar, de acum incolo... muuulti ani, o sa pedalez pe noua bicicleta.

SPECIFICATII BICICLETA SPECIALIZED CARVE PRO 29er:

Marime: L (19inch)
Cadru: Specialized M4SL Aluminum, 29er frame w/ XC geometry, fully butted w/ smooth welding, tapered headtube and seat tube, forged post mount 160mm disc dropouts, alloy replaceable der. hanger
Culoare: rosu / negru / alb 
Furca:  Fox Evolution series Float 29, CTD damper, tapered alloy steerer, CTD damper, open 9mm dropout, external rebound adj., 100mm travel
Soc: Nu
Schimbatoare F/S: SRAM X7, 10-speed 2X10, 34.9mm clamp / Shimano Deore XT RD-M786 Shadow Plus, 10-Speed, GS cage
Manete schimbator F/S: Shimano SLX SL-M660, 2-speed / 10-speed Rapidfire plus, SL type
Manete frana F/S: Avid Elixir 5R SL, hydraulic lever, tool-less reach adjust
Frane F/S: Custom Avid Elixir 5R SL, hydraulic disc w/ alloy backed super light pads, 180mm rotor / 160mm rotor
Angrenaj: Custom SRAM S1250 2pc, 10-speed XC double for 29er, GXP, 36/22T, aluminum
Monobloc: SRAM GXP BB for 2pc, 73mm shell
Lant: KMC X-10L, 10-speed w/ hollow outer links and reusable Missing Link
Butuci F/S: Specialized MTB disc hub, alloy, Hi Lo flange, cartridge bearings, alloy axle, QR, 32H / Specialized MTB disc hub, alloy, Hi Lo flange, cartridge bearings, steel axle, steel cassette body, QR, 32H
Jante F/S: Carve SL Disc, 29", alloy double-wall, sleeve joint, 26mm, 32H
Spite: Stainless, 2.0mm (14g)
Bloc pinioane: SRAM PG 1030, 10-speed cassette, 11-36T
Anvelope F/S: Specialized Ground Control, 29x2.1, Kevlar bead, 60TPI
Camere F/S: Presta valve
Ghidon: Flat bar, 6061 double butted alloy, 700mm wide, 10º backsweep, 4º upsweep, 31.8mm
Mansoane: Specialized Body Geometry XCT, Kraton rubber w/ gel, closed end, 132mm, lock-on
Pipa: Specialized 3D forged 6061 alloy, 4 bolt clamp, 7º rise, 31.8mm
Cuvetarie: Integrated 1-1/8" upper and 1-1/2" lower threadless, Campy-style, full cartridge bearings
Tija sa: Specialized 2 bolt head, forged alloy, 12.5mm offset, micro adjust, 27.2mm, 350mm or 400mm
Sa: Specialized Body Geometry Carve SL, hollow Cr-Mo rails, 143mm width
Strangator tija sa:   31.8mm, forged alloy QR, brass washer
Pedale: Alloy 1pc. body and cage, w/ reflectors, 9/16"
Greutate: ~11 kg
Altele: Chainstay protector, reflectors, clear coat, owners manual       

luni, 18 noiembrie 2013

Tura Dej - Şendroaia

In data de 17.11.2013, am decis impreuna cu Ovidiu, din Gherla, sa mergem la o tura cu bike'ul.
De fapt, tura am programat-o dinainte cu aproape o saptamana.

Marea problema a mea a fost, ca... nu aveam bicicleta. A mea e sub orice critica. Am ramas fara frana pe fata. Frana pe spate, prinde putin... aproape deloc. Pedalele au inceput sa aiba un "joc" putin cam mare, pe care il simti destul de tare, mai ales cand pedalezi. Suspensia scartaie. Si multe altele.  Nu mai vreau sa investesc si sa repar nimic la ea. Vremea i-a trecut de mult... ma bucur ca m-a tinut atatia ani... 10 ani...
Asadar, nu puteam sa ies nicaieri... dar, Ovidiu, m-a ajutat, imprumutandu-mi una din cele 2 biciclete ale lui. Pe aceasta cale tin sa ii multumesc pentru bicicleta pe care mi-a imprumutat-o si care era intr-o stare perfecta.

Tura pe care urma sa o facem, era undeva prin munti, la o distanta de 60 km de orasul Dej. Deci trebuia sa mergem cu masina pana acolo.
Dimineata, la ora 11:00, m-am trezit,  mi-am facut rucsacul, iar la 11:30 am coborat in fata blocului, unde m-a asteptat Ovidiu cu masina.
Am pornit repejor spre satul Şendroaia,  cu o mica oprire la un super-market din Dej, de unde ne-am cumparat niste "energie".

Ajunsi in capatul satului Şendroaia, am parcat masina, am coborat bicicletele din masina, si am pornit spre munti. Desi inainte cu o saptamana imi tot era frica de ploaie si de temperaturile scazute, se pare ca a fost o zi insorita si calduroasa de toamna.

Am urcat incetisor pe munte, cu gandul de a ajunge pe creasta. Cu cat urcam mai mult, cu atat peisajele erau si mai frumoase. Drumul forestier avea tot mai multe serpentine si prindea tot mai mare altitudine.
Ne-am intalnit cu un grup de vanatori, si schimband 2-3 vorbe, am aflat ca sunt o multime de ursi prin zona. Tot ei ne-au aratat si traseul care trebuia sa il urmam ca sa ajungem in varful muntelui.


Dupa aproximativ 9 km de urcare pe munte, cu o diferenta de nivel de 600 m, am ajuns la capat de drum. Drumul forestier, s-a transformat in albia unui parau bolovanos, neciclabil. Am facut o mica pauza, am facut cateva poze, si am pornit repejor inapoi. Deja incepea sa se insereze. Nu aveam nici o sursa de lumina la noi, deci trebuia sa ajungem inapoi la masina pe lumina.





Apropriindu-ne de masina, prin intuneric, zarim pe capota un  obiect negru. "Vezi pe capota? ti-ai uitat rucsacul pe capota? a cazut un  bustean? ce e acolo?" il intreb eu pe Ovidiu.
Cand ne apropriem... ce sa vezi ?! Un caine si-a gasit culcusul fix pe capota masinii. Claxoane si strigate... nu l-au putut da jos. S-a urcat pe capota si acolo a stat. Pana la urma, am reusit sa il impingem de pe capota, sa il dam jos si sa pornim spre casa.

In final a fost o tura superba, peisaje de neutat si o vreme super ok pentru perioada asta.
Am cartat traseul cu ajutorul GPS-ul prin aplicatia Runkeeper. si poate fi vizualizat aici: http://runkeeper.com/user/SCORPPPYON/activity/271531761

marți, 29 octombrie 2013

ISOSTAR - "Energizantul meu... cel de toate zilele"


In luna octombrie 2013, am participat la o campanie de testare a produselor ISOSTAR - Romania, prin agentia BUZZStore.

Tot ce am avut de facut, a fost sa completez un formular, sa completez adresa, si sa astept cateva zile pentru a-mi ajunge pachetul cu produsele ISOSTAR. Pachetul si transportul a fost complet gratuit, dar conditia a fost sa imi  spun pararea despre produsele testate.

Asa cum am spus si in alte postari mai vechi ale mele...  inca stau si ma minunez de efectele unui baton energizant... Este uimitor, cum dintr-un "zombie" rupt de oboseala, care de abia se misca, ajungi sa dai din pedale ca un motor.


Asadar, la orice concurs la care particip, am la mine cel putin  2 batoane energizante ISOSTAR.
Recomand tuturor sa luati cel putin un baton energizant atunci cand iesiti la pedalat ! 

Ma bucur ca am fost selectat pentru a testa produsele !

Muuulte multumiri ISOSTAR-Romania, si echipei BUZZStore care a facut posibila aceasta campanie ! Astept cu nerabdare urmatoarea campanie de testare!