joi, 10 februarie 2011

AvenTura de miercuri

Azi, 9.02.2011, a fost o vreme foarte frumoasa, soarele stralucea pe cer, si afara se incalzea din ce in ce mai mult.
La sfarsitul orelor, colegul meu de clasa Sergiu, ciclist de altfel,  mi-a facut propunerea de a iesi la o tura cu bicicleta. Bineinteles, am acceptat.

Dupa terminarea orelor, ne-am grabit amandoi acasa, ca sa putem iesi cat mai repede cu bicicleta.
Am ajuns acasa, mi-am aruncat hainele de scoala, si... rapid in haine 'de iesit cu bicicleta. Ce mancare ?! Nu am apucat sa mananc nimic.
Imi fac repede rucsacul, imi pun ochelarii, pompa, farul, vesta reflectorizanta, setul de imbusuri, chei, leviere, petice, o sticla cu apa, si... rapid in scara blocului sa imi dezleg bicicleta. Verific rapid, rotile, erau umflate "beton".  Dar cand arunc  un ochi mai atent... ce sa vezi. Noroiul ramas de la ultimul concurs pe ea si lantul, ruginit, plin si el de noroi. Rapid iau un servetel ( carpa nu gaseam la indemana ), sterg putin bicicleta, si... imi ung rapid lantul.

Cu toata graba...am pornit la drum.
M-am intalnit cu Sergiu in parcul mare la "Statuia lui Lincoln" cum ii zicem noi, singura statuie din tot parcul.

Ne-am hotarat sa plecam spre Cetatea Ciceului. Pornim rapid la drum.
O luam pe drumul principal spre Mihailesti, unde aveam virajul spre stanga. Drumul principal, a fost cam nasol, pentru ca avea foarte mult zgomot si nu ne puteam intelege, tot repetam de 3-4 ori un cuvant.
Apoi, vine virajul spre stanga despre care ziceam. O luam pe un drum asfaltat prin satul Mihailesti. Dar, drumul asfaltat, nu avea sa tina mult... dupa vre-o 2 Km, drumul asfaltat se terminase, si, incepea un drum urat cu baltoace, noroaie, zapada si ghetus.

Pe masura ce innaintam noroaiele si baltoacele deveneau tot mai rare, dar,  zapada si gheata devenea tot mai deasa. In sfarsit, ajungem la o bucata din traseu, unde zapada a acoperit tot drumul, o zapada moale si catifelata, mergeai mai bine decat pe asfalt pe ea; ocazie cu care ne oprim 5 minute pentru poze.

Dupa ce terminam noi cu pozele, pornim, dar, bucuria noastra cu "zapada catifelata" nu avea sa tina mult. Dupa 1 km, zapada noastra' este inlocuita de o gheata foarte lucioasa. Eheiii si, gheata nu s-a mai terminat pana sus la cetate.
Innaintand cu greu pe gheata, mai alunecam, mai coboram pe langa bicicleta, mai pedalam cum puteam pana cand, am dat o cazatura ...
Pedalam pe "ditamai" gheata, cand, imi aluneca roata spre stanga......... pun repede piciorul jos, dar, mi-a alunecat si piciorul, eu cazand pe spate. Bineinteles, nu am cazut rau, nu m-am julit, nu m-am lovit, nu mi-am facut nici o vanataie. Norocul meu....
Ridic bicicleta, si  continui drumul, urcam tot asa cu greu, dar, din  cauza ghetii lucioase, muschii picioarelor imi erau foarte incordati, ocazie cu care, ma aleg cu mai multe zgarciuri la degetele de la picioare si  la picioare. Nu era de mirare, am mancat 2 covrigi toata ziua...

Intr-un final, am ajuns cu greu la Platoul Cetatii Ciceului, dar, soarele apune, si incepe sa se insereze. Afara era intuneric... se lasa frigul. Nu mai puteam continua. Ne intoarcem spre casa.

Eheii.... la urcare, a fost cum a fost, pe gheata, dar, la coborare, a fost mai  greu. Coboram amandoi cu franele la maxim, dar, de unde frana, cand pe drum e gheata ?!
Intre timp, afara se face bezna totala, doar razele lunii ne mai ajutau. Am oprit, mi-am scos farul, l-am pornit si  am continuat drumul. Fiind intuneric si vizibilitatea fiind redusa, apareau dezechilibre la fiecare metru parcurs. Problema era mai complicata, pe langa ca aveam de coborat, mai era si gheata, mai era si intuneric, si frig, muschii tot mai incordati, zgarciurile tot mai dese, frane-nimic,  si mai fugeau si cainii ciobanilor dupa noi. Asta DA ! .... Senzatii Tari, in mijlocul padurii ... !

Cu greu, inghetati de frig,  reusim sa ajungem la asfalt. Ne luam vestele reflectorizante, si pornim pe drumul principal spre casa...


Din punctul meu de vedere, a fost o AvenTura foarte interesanta si, totodata "salbatică".
Cu toate ca noi am dorit doar o simpla plimbare ... se pare ca natura ne-a luat la incercare.


In total, astazi am parcurs 42 Km cu o viteza constanta de 11,2 Km intr-un timp de 3:37:00.

2 comentarii: